This site uses cookies.
Some of these cookies are essential to the operation of the site,
while others help to improve your experience by providing insights into how the site is being used.
For more information, please see the ProZ.com privacy policy.
Other, Verified site user This person previously served as a ProZ.com moderator.
Data security
This person has a SecurePRO™ card. Because this person is not a ProZ.com Plus subscriber, to view his or her SecurePRO™ card you must be a ProZ.com Business member or Plus subscriber.
Affiliations
This person is not affiliated with any business or Blue Board record at ProZ.com.
Services
Translation, Interpreting, Editing/proofreading, Training
Expertise
Detailed fields not specified.
Volunteer / Pro-bono work
Open to considering volunteer work for registered non-profit organizations
Source text - Portuguese (EU) Não me interpretem mal. Eu até gosto de ir ao ski. Mas sou obrigada a reconhecer que não nasci para os desportos. Nem de Verão, nem de Inverno. Quando era miúda e me vi subitamente privada de fazer ginástica graças a uma febre reumática que me interditou todo os movimentos mais bruscos do que ler, desenhar, escrever e ouvir música, dei graças a Deus por não ser obrigada a fazer aqueles exercícios todos duas vezes por semana, alguns com aparelhos, tipo cavalo de Arção, nos quais eu era mais do que desajeitada.
Não é portanto de admirar a catástrofe em que redundou a minha primeira ida ao ski. Ainda não tinha vinte anos, o que para aprender a jogar Scrabble não é tarde, mas para começar a fazer ski já se revela problemático.
E como os amigos iam todos, lá fui eu, convencida que aquilo devia ser tão fácil como saltar à corda. O resultado foi desastroso: ao fim de três dias de choros, fitas, pânico de entrar nas cadeirinhas em movimento, infindáveis sucessões de quedas à entrada e saída dos teleskis, consegui muito a medo descer a minha primeira pista verde. Com a diferença que, enquanto toda a gente desceu em dois minutos, eu demorei cerca de quarenta. E só quando cheguei lá abaixo e me admirei com o frio que sentia nos pés, verifiquei que me tinha esquecido de apertar as botas. Não é fantástico?
A moral desta triste história, é que passei rapidamente a ser grande fanática do... après-ski. Aquelas botifarras confortáveis faziam-me sentir qual Neil Armstrong ao pisar, peregrino, o solo lunar. Com elas dei grandes passeatas, sempre com um livrinho e um caderninho para escrevinhar, enquanto bebia um chocolate quente na esplanada para matar o tempo.(...)
Quando voltei a casa, declarei publicamente que nunca mais ninguém me voltaria a ver com skis nos pés. Mas com o passar dos anos, as saudades da montanha e da neve começaram a moer-me a existência e acabei por voltar, outra, e outra vez, até me habituar.
Hoje, sou uma péssima esquiadora, mas pelo menos divirto-me. E depois, tudo o que é verdadeiramente difícil, dá outro sabor à vida.
Translation - Romanian Să nu mă înţelegeţi greşit, mie chiar îmi place să merg la schi. Însă mă văd nevoită să recunosc că nu sunt făcută pentru sporturi. Nici pentru cele de vară, nici pentru cele de iarnă. Când eram mică, m-am văzut lipsită de posibilitatea de a merge la orele de sport din cauza unei febre reumatice. Mi s-a interzis orice mişcare mai bruscă, în afară de citit, desenat, scris şi ascultat muzică şi i-am mulţumit lui Dumnezeu că n-am fost nevoită să fac de două ori pe săptămână toate acele exerciţii, unele la aparate de genul calului cu mânere, la care eram mai mult decât lipsită de talent.
Astfel, nu e de mirare că primul meu contact cu schiurile a fost un dezastru. Încă nu împlinisem douăzeci de ani, vârstă la care încă nu e târziu să înveţi să joci Scrabble dar dacă vrei să faci schi se poate dovedi cam problematic.
Dar cum toţi prietenii mei mergeau, m-am dus şi eu, convinsă că urma să fie simplu ca bună ziua. Rezultatul a fost un dezastru: după trei zile de smiorcăieli, de scene, de spaimă de a urca în scaunele în mişcare, de serii nesfârşite de căzături la intrarea şi la ieşirea din teleschi, am reuşit să cobor, cu multă teamă, prima mea pârtie verde. Cu observaţia că, dacă toată lumea o cobora în două minute, mie mi-a luat cam patruzeci. Şi numai când am ajuns jos şi m-am mirat de cât de îngheţate îmi erau picioarele, mi-am dat seama că aveam clăparii descheiaţi. Fantastic, nu-i aşa?
Morala acestei poveşti triste este că am devenit repede o împătimită a... apreschiurilor. Acele ghete confortabile mă făceau să mă simt un fel de Neil Armstrong păşind, peregrin, pe solul lunar. Cu aceste ghete am făcut plimbări lungi, având la mine întotdeauna o cărţulie şi un carneţel în care mâzgăleam câte ceva când îmi omoram timpul cu o ciocolată caldă pe terasă.
Când m-am întors acasă, am declarat public că nu mă mai prinde nimeni cu schiurile în picioare. Dar, cu trecerea anilor, a început să mă roadă dorul de munte şi de zăpadă şi m-am întors, iar şi iar, până m-am obişnuit.
Acum schiez foarte prost dar cel puţin mă distrez. Şi, în fond, tot ceea ce este cu adevărat dificil dă o altă savoare vieţii.
English to Romanian: EN RO fish General field: Science Detailed field: Environment & Ecology
Source text - English On each occasion, all captured fish were counted and identified to species and variety (see Copp et al. 2005b), and no fish were ever returned to the pond. In March 2003 and June 2005, all fish were measured and scales taken for age determination.
Results and Discussion
During the electrofishing survey of Goldings Hill Pond in October 1997, eight native and three non-native species of fish were captured and removed (Annex); one specimen was a topmouth gudgeon (sex unknown) of 4 cm total length (Wheeler 1998). When the pond was drained in November 2001, three native and three non- native species (5 varieties in total) of fish were captured and removed, including another single specimen of topmouth gudgeon (sex unknown, size not recorded). In March 2003 (~ 14 months later), one native and three non-native species (4 varieties in total) of fish were captured and removed, with five specimens being topmouth gudgeon (four females and one individual, the smallest, of unknown sex: 59 mm - 72 mm TL). The scales were mostly unreadable, but some scales suggested an age of 1 year. The sampling in March 2003 was part of a wider study of clandestine fish introductions to the ponds of Epping Forest, including Goldings Hill Pond (Copp et al. 2005b). In subsequent electrofishing surveys, no topmouth gudgeon were captured (Annex). In June 2006, two native species and three non-native species (7 varieties in total) were captured and removed, and in February 2006 two species of non-native (3 varieties in total) were captured and removed.
Translation - Romanian În fiecare caz, toţi peştii prinşi au fost număraţi şi identificaţi după specie şi varietate (vezi Copp et al. 2005b). Niciun peşte n-a fost aruncat înapoi în lac. În martie 2003 şi iunie 2005, toţi peştii au fost măsuraţi şi s-au prelevat solzi pentru determinarea vârstei.
Rezultate şi comentarii
În octombrie 1997, în lacul Golden Hill s-a efectuat un studiu prin metoda pescuitului electric, fiind capturate şi scoase din lac opt specii indigene şi trei specii neindigene de peşti (Anexă); unul dintre exemplare era un murgoi bălţat (de sex necunoscut), cu o lungime totală de 4 cm (Wheeler 1998). În noiembrie 2001, când lacul a fost drenat, au fost capturate şi scoase trei specii indigene şi trei specii neindigene (în total 5 varietăţi), printre care, din nou, un exemplar unic de murgoi bălţat (de sex necunoscut, mărimea nefiind înregistrată). În martie 2003 (cu aprox. 14 luni mai târziu), au fost capturate şi scoase 4 varietăţi în total: o specie indigenă şi trei neindigene. Dintre acestea, cinci exemplare erau murgoi bălţaţi (patru femele şi un individ de sex necunoscut, cel mai mic ca mărime: 59 mm – 72 mm LT). Majoritatea solzilor au fost imposibil de interpretat, însă unii solzi indicau vârsta de 1 an. Mostrele prelevate în martie 2003 au făcut parte dintr-un studiu mai amplu dedicat introducerii clandestine de peşti în lacurile din Epping Forest, inclusiv în lacul Goldings Hill (Copp et al. 2005b). Nu s-a capturat niciun murgoi bălţat în timpul studiilor prin metoda pescuitului electric conduse ulterior. În iunie 2006 au fost capturate şi scoase două specii indigene şi trei specii neindigene (în total 7 varietăţi), iar în februarie 2006 au fost capturate şi scoase două specii neindigene (în total 3 varietăţi).
French to Romanian: La charte internationale du plongeur responsable General field: Other Detailed field: Environment & Ecology
Source text - French 3 - Connaissance et gestion durable des sites
• Inventaire et suivi de l'état de santé des sites : Pour conserver toute la richesse des sites de plongée, il est nécessaire de faire un premier inventaire de leur vie marine. Cet inventaire peut être réalisé en commun par tous les centres travaillant sur les mêmes sites, avec des biologistes extérieurs, mieux avec les associations locales de l'environne-ment qui pourront, de plus, favoriser le dialogue avec les riverains. Ce bilan mettra en lumière les éléments essentiels à surveiller. En effectuant un suivi régulier, vous pourrez ainsi juger de l'évolution, et gérer le site de façon durable. Cet état des lieux sera source d'information pour les plongeurs-visiteurs.
• Installation de bouées de mouillage sur chaque site de plongée pour éviter l'ancrage
destructeur de la flore et de la faune fixée.
• Limitation du nombre de plongeurs qui évite la surfréquentation nuisible à la
vie marine.
• Mise en jachère des sites surfréquentés et des sites abritant des espèces fragiles
pendant leur période de reproduction.
• Favoriser la création de zones protégées, en accord avec les autorités locales.
Ces zones servent de témoins et permettent le repeuplement de zones endommagées.
Translation - Romanian 3 - Cunoaşterea şi administrarea durabilă a locurilor de scufundare
• Inventariaţi şi urmăriţi starea de sănătate a locurilor de scufundare.
Pentru a păstra întreaga bogăţie a locurilor de scufundare, trebuie ca mai întâi să se facă un inventar al vieţii marine. Acest inventar poate fi făcut în colaborare cu toate centrele care lucrează în aceeaşi zonă, cu biologi externi sau, şi mai bine, cu asociaţiile locale dedicate mediului; în plus, acestea pot facilita dialogul cu riveranii. Acest bilanţ va pune în lumină elementele a căror supraveghere este esenţială. O monitorizare regulată vă va permite să evaluaţi evoluţia zonei şi să administraţi locul de scufundare într-o manieră durabilă. Acest inventar va fi un izvor de informaţii pentru scafandrii care vin în vizită.
• Instalaţi geamanduri de legare la fiecare loc de scufundare, astfel încât să evitaţi procesul de ancorare, care distruge flora şi fauna fixată.
• Limitaţi numărul de scafandri. O aglomeraţie prea mare dăunează vieţii marine.
• Opriţi accesul în zonele aglomerate şi în locurile care găzduiesc specii fragile, în timpul perioadei de reproducere.
• Sprijiniţi crearea unor zone protejate, cu acordul autorităţilor locale. Acestea vor servi drept zone de control şi vor permite repopularea porţiunilor degradate.
Portuguese to Romanian: Avaliação de Impacte Ambiental General field: Science Detailed field: Environment & Ecology
Source text - Portuguese Importa salientar que um tal tipo de ecossistema deve ser preservado, não só pela sua produtividade hidrica, como também pela bio-diversidade que fomenta e pela riqueza paisagistica que proporciona. Qualquer intervençao antropica em sistemas deste tipo devera, portanto, ter em conta a necessidade da sua preservaçao, não só no que se refere aos recursos hídricos aí disponíveis, como também em relação ao ecossistema existente e ao património natural que ele constitui.
Se se tratar de uma obra de dimensoes reduzidas, naD se de vera recorrer senan a operaçoes manuais, mesmo que tal implique uma intervençao mais dilatada no tempo. A remoçao da vegetaçao natural devera ser a men or possivel, bem coma do solo e das suas camadas superficiais. Deste modo, as perd as por evaporaçao seran minimizadas e as modificaçoes do ecossistema tenderao a ser as mais reduzidas possiveis.
O projecto devera ter os menores impactes possiveis na biocenose primitiva, sendo de se javel deixar intactas as condiçoes naturais do sistema: Sendo muito mais facil prevenir do que remediar, a intervençao devera processar-se de modo a originar 0 minimo de aIteraçôes no sistema, sem afectar as suas capacidades de auto-recuperaçao ou a sua produtividade intrinseca.
Translation - Romanian Trebuie evidenţiat faptul că un astfel de ecosistem trebuie conservat, nu numai pentru productivitatea sa hidrologică cât şi pentru biodiversitatea şi bogăţia peisagistică pe care le determină. Orice intervenţie antropică asupra acestui tip de sistem trebuie, astfel, să ia în considerare necesitatea conservării acestuia, nu numai în ceea ce priveşte resursele hidrologice disponibile ci şi din punctul de vedere al ecosistemului existent şi al patrimoniului natural pe care îl constituie.
Dacă este vorba despre o lucrare de dimensiuni reduse, trebuie să se recurgă doar la operaţiuni manuale, chiar dacă aceasta implică o intervenţie mai întinsă în timp. Îndepărtarea vegetaţiei naturale, precum şi mişcările solului şi ale straturilor superficiale trebuie să fie cât mai restrânse. Astfel, pierderile prin evaporare sunt minimalizate iar modificările ecosistemului tind să fie cât mai reduse.
Proiectul trebuie să aibă un impact minim asupra biocenozei iniţiale, ideal fiind să se lase intacte condiţiile naturale ale sistemului. Întrucât este mult mai uşor să previi decât să tratezi, intervenţia va trebui să aibă loc în aşa fel încât să dea naştere la un minim de modificări în sistem, fără să afecteze capacităţile acestuia de autorecuperare sau productivitatea lui intrinsecă.
Portuguese to Romanian (Romanian Ministry of Justice, verified) Romanian to Portuguese (Romanian Ministry of Justice, verified) French to Romanian (Romanian Ministry of Culture - Central Commission for Granting Translator Certificates) Romanian (University of Bucharest) English to Romanian (Romanian Ministry of Education)
Laura Fevrier 
Portfolio 
